Sarajevo - oraşul fără pereche

Sarajevo - oraşul fără pereche

luni, 14 februarie 2011

Sofia, şi nu Vicoveanca


Am stat mult prea puţin în Sofia ca să pot trage vreo concluzie câtuşi de mică, nici măcar nu încerc, am zis doar să pun câteva poze şi să prezint Sofia aşa cum am văzut-o eu în cele câteva ore în care am luat-o la pas. Ca şi grad de dezvoltare, pare în urma capitalei noastre dragi, parcă e mai dărăpănată, cel puţin prin periferia de vest (un fel de Militari:P) şi mai cenuşie. Reclame mai puţine, un imens bulevard încă pavat cu piatră cubică - şi nu de dragul atmosferei aşa cum e în Ohrid spre exemplu, ci din lipsă de fonduri bănuiesc. Parcă mai puţin haotică arhitectural decât Bucureştiul, măcar la prima vedere. Zona centrală, deşi având unele clădiri frumoase este foarte sobră şi rece. Îmi pare rău că nu am ajuns la Catedrala Aleksandr Nevski, poate cu altă ocazie. Ceea ce pot spune clar este că Dâmboviţa pare un fel de Sena sau Tamisa pe lângă dâra de scuipat care trece prin centrul Sofiei. Deşi pare o scurgere din canalizare, peste râul Vladaya găsim unul dintre monumentele frumoase ale capitalei vecinilor şi anume "Podul cu Lei", construit la finele secolului al XIX-lea de către o familie de arhitecţi cehi (poze cu leii găsiţi pe bancnota de 20 de leva)


Ce pot spune fără dubii, chiar şi după atât de puţin timp stat aici este că Sofia e evident mai curată decât Bucureştiul. Nu ştiu de unde atracţia asta imbecilă de a compara tot ce e bulgăresc cu tot ce ţine de România, dar involuntar asta fac de fiecare dată când ajung în ţara "cefelor late". Exact ca şi Skopje sau Bucureşti, şi Sofia e un oraş relativ sărit de turiştii ce vin în Bulgaria. Majoritatea preferă Veliko Tarnovo sau Plovdiv-ul, când vine vorba de a vizita un oraş bulgăresc. Dacă ar fi să am de ales, aş reveni în Sofia, dar doar pentru o zi plină prin centrul oraşului...şi cam atât.


Toată plimbarea s-a rezumat la un singur bulevard, e adevărat, imens (Maria Luiza) care face legătura directă între gară şi centrul oraşului. De aici ne-am mai abătut preţ de câteva sute de metri în lateral, pe nişte străduţe cochete până am întâlnit în cale o pizzerie în care am înţepenit. Poate că dacă era mai cald, mai bântuiam prin împrejurimi, dar aşa frigul şi vântul ne-au luat toată porneala. Printre clădirile drăguţe de pe bulevard este şi cea din imaginea de mai sus, Halele Centrale din Sofia. Evident ca şi în Bucureşti, e imposibil să faci o poză mai de doamne ajută fără să se vadă mii de fire. Îmbină foarte reuşit stilurile neo-renascentist, cu neo-baroc, fiind opera unui anume Naum Torbov, în 1907 (noi ne răsculam şi ei se gândeau la renaştere). Ce m-a amuzat e că am găsit pe net că a fost închisă pentru renovări, dar nu oricât, ci 12 ani, din 1988 până în 2000:). După atâtea restaurări, te-ai aştepta să aibă elice, eventual să se mute zilnic din loc în loc.


Puţin mai spre centru, situată într-o mare intersecţie, găsim singura moschee din Sofia încă în uz. Atrage atenţia prin masivitatea ei, prin înălţimea şi zvelteţea neobişnuită a minaretului şi prin cupolă, şi ea de dimensiuni considerabile. Ridicată la 1576 de către cel mai vestit arhitect al vremii, Mimar Sinan, încă este folosită de minoritatea turcească din Sofia, care numără puţin peste 7000 de oameni. Când am trecut pe lângă ea, chiar mă întrebam dacă se poate vizita, "In Your Pocket" zice că deşi nu este oficial obiectiv turistic, vizitatorii (inclusiv femeile, dacă sunt îmbrăcate modest) sunt bineveniţi în afara orelor de rugăciune. În ultimii ani ai perioadei comuniste (1984-1989), când regimul comunist de la Sofia a accelerat procesul de asimilare a minorităţilor naţionale, în special a celor de origine turcă (interzicerea folosirii limbii turce, schimbarea numelor în nume slave, interdicţia de a purta haine tradiţonale, închiderea moscheilor), moscheea e fost închisă şi lăsată în paragină.


Una dintre clădirile emblematice ale capitalei bulgare este Biserica Sf. Duminică (Sveta Nedelya), construită pentru prima dată acum peste 1000 de ani şi refăcută de nenumărate ori din cauza distrugerilor suferite de-a lungul istoriei. Structura sa din lemn s-a menţinut până la mijlocul secolului al XIX-lea, când s-a hotărât demolarea ei şi construcţia unei noi catedrale mult mai impunătoare. De aici, parcă blestemele s-au "prins" de noua catedrală. A fost avariată grev de cutremurul din 1858, apoi reinaugurată cu mare pompă în 1867. La finele secolului a fost din nou restaurată, noi cupole fiind adăugate clădirii vechi. În 1925, în cel mai mare act terorist petrecut în istoria Bulgariei, a fost distrusă de o explozie. Actul, atribuit extremei stângi bulgare, a fost o încercare de asasinat la adresa familiei regale ce asista la o înmormântare. Familia regală a scăpat nevătămată, dar în explozie şi din cauza prăbuşirii unei părţi a catedralei, au murit peste 150 de oameni, alţi 500 fiind răniţi. În 1933 catedrala a fost din nou inaugurată.


Cea mai veche clădire existentă în Sofia este fără îndoială Rotonda Sf. Gheorghe, ridicată de către romani în secolul al IV-lea după Hristos. Este situată foarte dubios, printre ruinele fostului oraş trac Serdica, în curtea marelui şi urâtului hotel Sheraton. Am dat de ea absolut întâmplător (deşi ştiam de existenţa ei), e foarte greu de găsit dacă nu-ţi propui din start să ajungi la ea. Hotelul are formă de U, iar bisericuţa este situată exact în spatele faţadei principale, aşa încât se poate intra pe undeva prin spatele străzii principale...ciudat, oricum. Intrarea este liberă, în interior existând câteva fresce celebre pictate între secolele al XII-lea şi al XIV-lea. Deşi a suferit modificări de-a lungul vremii, e fascinant să stai şi să admiri o clădire ridicată acum mai bine de 1500 de ani. Părerea mea e că dacă ajungeţi în Sofia, faceţi tot posibilul să nu o rataţi. Cam asta a fost ce-am înţeles din capitala bulgară în cele câteva ceasuri până la trenul de Bucureşti. Adică foarte puţin...


Nu ne doream decât un drum liniştit, comod, mai ales că trenul urma să parcurgă tot drumul pe noapte, deci nu prea puteam vedea nimic. Din prima secundă în care am zărit trenul, şi mai ales vagonul nostru (foto), ne-am dat seama că e imposibil ca lucrurile să meargă bine. Foarte asemănător cu un personal Ploieşti - Măneciu, rapidul de noapte Sofia - Moscova avea din nou să îşi arate colţii. Nimic ieşit din comun, doar că din cele zece ore de drum, doar în primele două am avut căldură. Din inerţie, încă o oră a fost suportabil, după care a început îngheţul. Am tras un frig crâncen (mai ales când se acumulează şi oboseala, parcă mai rău se simte) de parcă ieşisem în tricou, pantaloni scurţi şi fără pătură să văd răsăritul în Costineşti. Chiar a fost un drum interminabil, nimeni nu mai avea chef de nimic, tot ce voiam e să ajungă dracului mai repede în Gara de Nord, să mergem acasă şi să ne încălzim. Pe lângă acest inconvenient, la un moment dat un domn cu origini necunoscute s-a gândit să se facă mai comod şi s-a descălţat. A durat maxim o oră şi tot vagonul s-a golit, lumea fugind care încotro pentru a-şi salva viaţa. Am procedat întocmai, ne-am luat bagajele în cârcă şi fugi! După puţin timp chiar şi domnul cu pricina (sau cu picioarele) a părăsit vagonul...:).

6 comentarii:

  1. Interesanta plimbarea in Sofia, noi n-am fost pe acolo decat in trecere spre Salonic. Mi se pare insa ca Bulgaria are multe locuri frumoase, care sunt putin cunoscute.

    RăspundețiȘtergere
  2. Cred că fluviul care trece prin Sofia ţi-a atras atenţia:) Şi eu zic că Bulgaria e foarte frumoasă, sper să ajung în satele lor tradiţionale (Arbanassi, Bozhenci, Koprivshtitza, Tryavna etc) despre care am auzit numai lucruri minunate.

    RăspundețiȘtergere
  3. :) micheteau. tin minte biserica cea mare, si o strada principala "cu magazine" si sine de tramvai, in rest ceaţă. faina cladirea romana (si poza), daca mai ajung o caut.

    RăspundețiȘtergere
  4. Ţine minte că e în spatele hotelului Sheraton. Eu mai trecusem prin Sofia la 11 ani şi chiar eram curios dacă îmi mai amintesc ceva...vorba ta, ceaţă totală.

    RăspundețiȘtergere
  5. Da, am observat si eu "fluviul", chiar am mers in lungul lui ceva vreme, dar am crezut ca se varsa intr-un rau mai mare.

    RăspundețiȘtergere
  6. Păi se varsă în Iskar (care formează un senzaţional defileu la nord de Sofia), dar undeva în afara oraşului.

    RăspundețiȘtergere